Elevii români sunt pur şi simplu bombardaţi cu informaţii pe care nu le pot corela, ceea ce face ca în România să se înregistreze o situaţie inversă faţă de cea întâlnită în vestul Europei. Societatea civilă cere scuturarea manualelor şi diminuarea curriculei. Cum învaţă elevii din restul Europei

Manuale cu zeci de formule în fiecare pagină, exerciţii greoaie din care majoritatea elevilor nu înţeleg nimic şi formarea de competenţe doar la nivel declarativ. Aşa arată şcoala românească după 20 de ani de experimente ale miniştrilor educaţiei şi combinarea unor sisteme al căror efect principal este supraîncărcarea programei şcolare. Concluziile reies dintr-un raport al Societăţii Academice Române, care a pus pe masa ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, o serie de soluţii, culese din sistemele europene, pentru regândirea modului în care ar trebui să se predea la clasă.

• Conform documentului, elevii români sunt pur şi simplu bombardaţi cu informaţii pe care nu le pot corela, ceea ce face ca în România să se înregistreze o situaţie inversă faţă de cea întâlnită în vestul Europei. Anume, în timp ce în Anglia şi în ţările nordice, absolvenţii domină masiv piaţa specialiştilor în meseriile inginereşti de vârf şi în inventică, având pe de altă parte rezultate modeste la olimpiadele internaţionale, în România, o mică parte dintre elevi câştigă prin tradiţie competiţiile mondiale, însă majoritatea covârşitoare a şcolarilor nu rămân la finalul studiilor nici măcar cu competenţe de bază. Coordonatorul proiectului “Ieşirea şcolii din mediocritate”, Cristian Hatu, stabileşte şi o proporţie: 5% -elevi de vârf, 95%, “absolvenţi de zonă gri”: “Pentru a putea spune că eşti alfabetizat la matematică trebuie mai întâi să ai capacitatea de a lucra cu numerele. Apoi, după finalizarea învăţământului primar trebuie să poţi face prezentări folosind grafice, modele şi formule. La fizică manulaele au câte zece formule pe pagină, iar exerciţiile sunt foarte complicate. În acest fel îi faci pe elevi să respingi şcoala. Ei învaţă în mod automat formule, dar nu înţeleg ceea ce este în spatele lor. Dacă vii cu lucruri prea formale, pentru ei s-a rupt filmul”.

Reforma curriculei-nu mai devreme de 2011

Inerţia sistemului face ca, în opinia specialiştilor SAR, reformarea curriculei să fie imposibilă mai devreme de anul şcolar 2011-2012. Iar calitatea învăţământului se reflectă în mod direct în economie, ţara noastră aflându-se la coada clasamentelor în ceea ce priveşte competivitatea forţei de muncă, ocupând locul 85 la nivel mondial. Dacă în România marea masă a şcolarilor trec prin gimnaziu şi liceu fără să capete abilităţi pe care să le folosească pe parcursul vieţii, cu totul altfel se petrec lucrurile în statele din Occident. În Finlanda, de pildă, la finalul clasei a V-a, elevii fac dovada că pot să interpreteze un text, un exemplu sau un eveniment, că pot să utilizeze comparaţia sau clasificarea, pentru ca apoi, la absolvirea clasei a VIII-a, să nu aibă nici o problemă în a face un plan de rezolvare a exerciţiilor, sau să poată folosi diverse operaţii logice. Acestea, pe lângă faptul că pregătesc rapoarte de cercetare, planifică experimente şi lucrează în echipe. În schimb, elevii britanici fac dovada la finalul gimnaziului că au abilităţile analitice necesare pentru a trage concluzii şi foarte important, că pot justifica cum anume au ajuns la concluzii, precum şi faptul că pot identifica erorile. Accentul pe care îl pune curricumul britanic este tocmai creearea abilităţilor, arată raportul SAR. Cercetarea Societăţii Academice a demarat în toamna anului trecut, iar concluziile au fost stabilite în urma mai multor audieri publice la care au participat specialişti în domeniul educaţiei şi oameni de afaceri.

Sursa: Gandul