Rezoluţia UNSR privitoare la Legea Educaţiei Naţionale

Rezoluţie

Încheiată astăzi 01.04.2010, prezenta rezoluţie prezintă articolele de lege pe care studenţii senatori doresc să le modifice în noua Lege a Educaţiei elaborată pe 18.03.2010 de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului după cum urmează:

Art.88 (1) Finanţarea învăţământului preuniversitar public se asigură din fonduri publice, în limita a cel puţin 6% din produsul intern brut sau din alte surse, potrivit legii.

Modificare:

Dacă învăţământul preuniversitar primeşte 6% din produsul intern brut atunci învăţământul superior cum mai poate fi finanţat ştiind că bugetul Educaţiei este de 6% din P.I.B.

Ştim că se încearcă în noua Lege ca Universităţile să se autofinanţeze însă ce se va întâmplă cu cele care nu vor mai avea fonduri proprii suficiente pentru a se întreţine?

De aceea considerăm că este necesar ca învăţământul superior să fie finanţat din cu 2% din P.I.B.

Art.110 (1) Autonomia universitară şi libertatea academică sunt garantate prin lege. Instituţiile de învăţământ superior se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice, politice sau religioase.

(2) Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să-şi stabilească misiunea proprie, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare.

(3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în carta universităţii, aprobată de senatul universitar, în concordanţă strictă cu legislaţia în vigoare.

(4) Autonomia universitară se exercită numai cu condiţia asumării răspunderii publice.

Modificare:

Universităţile trebuie să aibă autonomie universitară precum şi libertate academică aşa cum se precizeza în articolul 110. Totuşi dacă este specificat acest lucru în Lege nu înţelegem de ce conform următoarelor articole autonomia este încălcată în mod flagrant:

Art.186 (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic şi de cercetare şi 25% reprezentanţi ai studenţilor. Reprezentanţii fiecărei facultăţi în Senat, pe cote parte de reprezentare stipulate în carta universitară, sunt stabiliţi prin vot universal, direct şi secret al cadrelor didactice şi cercetătorilor, respectiv studenţilor.

(1) Senatul îşi alege prin vot secret un preşedinte, care conduce şedintele senatului şi reprezintă senatul în raporturile cu rectorul.

(2) Senatul stabileşte comisii de specialitate prin care monitorizează şi controlează activitatea rectorului şi a consiliului de administraţie. Rapoartele de monitorizare şi control sunt prezentate periodic şi discutate în senatul universitar, stând la baza rezoluţiilor Senatului.

(3) Senatul stabileşte o comisie de selecţie şi recrutare a rectorului formată, în proporţie de 50% din membrii ai universităţii şi în proporţie de 50% din personalităţi ştiinţifice şi academice din afara universităţii, din ţara şi străinătate. De asemenea, senatul elaborează şi aprobă metodologia de avizare, de selecţie şi recrutare a rectorului.

Art. 187 (1) Rectorul se stabileşte pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de Senat, conforme cu legislaţia în vigoare.

(2) La concursul de ocupare a funcţiei de rector pot participa orice personalităţi ştiinţifice sau academice din ţara şi străinătate care, pe baza audierii în plenul Senatului universitar, au obţinut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Senatul are obligaţia de a aviza minimum doi candidaţi.

(3) Rectorul confirmat de ministru, pe baza consultării Senatului, îşi numeşte prorectorii.

(4) Rectorul, selectat de către comisia de concurs stabilită de senat, este confirmat prin ordin de ministru. După emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte oficiale, înscrisuri, acte financiar/contabile, diplome şi certificate.

(5) Rectorul confirmat de ministru încheie cu senatul universităţii un contract de management, cuprinzând criteriile şi indicatorii de performanţă manageriala, drepturile şi obligaţiile părţilor contractuale.

(6) Decanii şi directorul general administrativ sunt selectaţi prin concurs public organizat de noul rector şi validat de Senat.

(7) Rectorul, prorectorii, decanii şi directorul general administrativ formează consiliul de administraţie al universităţii.

Ca semnatari ai acestei rezoluţii propunem ca alegerea rectorului să o decidă Senatul Universităţii împreună cu studenţii, iar decanii să fie aleşi de consiliile profesorale ale facultăţilor.

Nu dorim ca managementul universităţilor (facultăţilor) să se stabilească în mod corporatist ci prin alegeri colegiale. Studenţii trebuie să aibă un cuvânt de spus în alegerea celor care decid pentru ei.

Art.111 Răspunderea publică obligă orice instituţie de învăţământ superior, publică sau particulară:

a) să respecte legislaţia în vigoare, carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul învăţământului superior;

b) să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea calităţii în învăţământul superior;

c) să respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse în codul de etică şi deontologie profesională aprobat de senatul instituţiei de învăţământ superior;

d) să asigure eficienţa managerială şi eficienţa cheltuirii banului public;

e) să asigure transparenţa tuturor deciziilor şi activităţilor sale, conform legislaţiei în vigoare;

f) să respecte libertatea academică a personalului didactic şi de cercetare, precum şi drepturile şi libertăţile studenţilor.

Art.112 (1) În cazul în care se constată nerespectarea obligaţiilor stipulate în art. 111, Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului aplică, în termen de maximum 3 luni, la următoarele măsuri:

a) revocarea ordinului de confirmare a rectorului. Până la confirmarea unui nou rector de către ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în termen de maximum 3 zile de la data revocării, senatul are obligația să desemneze un prorector care reprezintă universitatea şi devine ordonator de credite după emiterea Ordinului de Ministru. După finalizarea procedurilor de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale, în termen de 3 luni senatul trimite spre confirmare ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului numele unui nou rector.

b) reducerea sau eliminarea temporară sau definitivă a accesului la finanţările din surse publice; pentru anul următor univeristar numai la nivelul anului I de licenţă.

c) iniţierea unui proiect de lege de preluare sau fuziune a instituțiilor de învăţământ superior slab performante de către cele performante;

d) iniţierea unui proiect de lege de desfiinţare a instituției de învăţământ superior în cauză.

(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului va asigura protecţia intereselor, a drepturilor şi libertăţilor cadrelor didactice, personalului auxiliar, tehnic-administrativ şi ale studenţilor înscrişi la instituțiile de învăţământ superior sancţionate.

Modificare:

Conform acestor articole se încalcă autonomia universitară deoarece Ministerul poate demite rectorul unei universități în orice moment şi din orice motiv. Precizăm că acest lucru trebuie decis doar de Senatul Universității. Propunem si scoaterea punctelor c si d.

Art.113 (1) Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, staţiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor şi clinicilor universitare, caselor studenţilor, dotărilor de orice fel şi cu orice destinaţie, folosite de instituţia de învăţământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze.

Modificare

Înlocuirea Caselor studenţilor cu Case de Cultură sau Cluburi Studenţeşti Universitare

Se completează, de asemenea:

Cămine şi cantine studenţeşti

Argumentaţie: Casele studenţilor sunt proprietăţi personale ale respectivilor.

Articolul va fi completat cu următorul paragraf:

Spaţiul Universitar poate fi folosit, cu acordul conducerii Universităţii, pentru înfiinţarea şi funcţionarea ONG-urilor studenţeşti, în condiţiile stabilite de Senatul Universitar.

Art.115 (1) Carta universitară prezintă reflectă opţiunile majore ale comunităţii universitare şi se aplică în tot spaţiul universitar

(2) Carta universitară trebuie să se refere, în mod expres la:

a) modalităţile de desemnare şi revocare a mandatelor structurilor şi organismelor de conducere ale universităţii şi a oricărui membru al acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

b) situaţiile de conflicte de interese şi incompatibilităţi, incluzând prevederea că în aceeaşi universitate nu pot ocupa simultan funcţii de conducere, la oricare nivel, afini şi rude de grad inclusiv II;

c) condiţiile şi modul de desfăşurare a concursurilor de selecţie a personalului didactic, de cercetare, auxiliar şi tehnico-administrativ;

d) modul în care se realizează gestiunea şi protecţia resurselor universităţii;

e) condiţiile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea în mod independent a destinaţiei acestora şi a condiţiilor în care sunt utilizate;

f) condiţiile în care se pot încheia contracte cu instituţiile publice şi cu alţi actori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a creşterii nivelului de calificare a specialiştilor cu studii universitare;

g) condiţiile în care universitatea se poate asocia cu alte instituţii de învăţământ superior sau alte organizaţii pentru îndeplinirea misiunii sale;

h) modalităţile în care se pot construi, deţine şi folosi elementele aferente bazei materiale a universităţii, necesare educaţiei şi cercetării ştiinţifice;

i) modalităţile în care se derulează acţiunile de cooperare internaţională a instituţiei de învăţământ superior, încheierea de contracte şi participarea la organizaţiile europene şi internaţionale;

j) modalităţile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităţilor şi sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic şi administrativ şi cu organizaţiile studenţeşti legal constituite.

k) orice alte aspecte socotite relevante de către senatul universitar, ce corespund legislaţiei în vigoare.

(3) Carta se elaborează şi se adoptă de către senatul universitar în termen de maximum 6 luni de la promulgarea prezentei legi.

(4) Carta universitară nu poate avea prevederi contrare legislaţiei în vigoare. Nerespectarea legilor în conţinutul cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv.

(5) Carta se avizează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului.

Modificare

Se revizuieşte şi se completează, ci nu elaborate deoarece cartele Universitare există.

Alin. 5: Carta se avizează de Serviciul Juridic al fiecărei Instituţii în parte şi se afişează pe site-ul Universităţii în maxim 5 zile de la data completării ei.

Art.119 (1) Facultatea este unitatea funcţională care elaborează şi gestionează programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale ştiinţelor, artelor sau sportului.

5) Prin excepție de la prevederile alineatului (2), în situații temeinic justificate, guvernul, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, poate înființa/desființa facultăți.

Modificare:

Prin introducerea acestui articol Ministerul Educației este un fel de suveran, poate înființa și desființa facultăți. O noua gravă încalcare a autonomiei universitare, si credem ca această decizie poate fi luată numai dupa consultarea si aprobarea Senatului.

Art.123 (1) Anul universitar începe la 1 octombrie şi include două semestre. Un semestru are o durata, de regulă, de 14 săptămâni de activităţi didactice urmate de minim 3 săptămâni de examene. În evaluarea creditelor de studii dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni.

Modificare:

MECTS poate stabili structura semestrului insă nu poate impune data la care se va incepe noul an universitar. Această decizie trebuie sa fie luată numai de Senatul Universității.

Art.128 (6) Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să restituie, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondiţionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut prin admitere, după afişarea rezultatelor finale.

Modificare:

Conform acestui articol se favorizează traseismul studenților. Propunem ca numai după afisarea rezultatelor să se elibereze dosarul în 48 de ore. După emiterea deciziei de înmatriculare statutul acestuia se schimbă (nu mai este candidat ci student). Este firesc să parcurgă o anumită procedură prin care renunţă la acest statut.

Art. 136 (6) Studiile universitare de licenţă în forma de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă sau la distanţă se organizează, de regulă, în regim cu taxă. Numărul de locuri pentru studiile universitare de licenţă în regim cu taxă şi cuantumul taxei se stabilesc de către senatul fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe baza legislaţiei în vigoare şi cu respectarea cerinţelor de asigurare a calităţii şi se fac publice până la 15 aprilie a fiecărui an. Cuantumul taxei în instituțiile de învățământ superior public sau particular nu poate fi mai mic decât costul de școlarizare pentru un student echivalent.

Modificare:

Articolul 136 alin (6) măreşte taxele la un nivel mai mare decât studentul echivalent. Practic prin acest articol cel putin 40% din studenţii în regim cu taxă de azi nu vor termina studiile iar de acum încolo vor fi tot mai puţini care vor termina o facultate şi vor avea acces la studii superioare

Art. 140 (1) Programele de studii universitare de master pot fi:

a) masterate profesionale, orientate preponderent spre formarea competențelor profesionale;

b) masterate de cercetare, orientate preponderent spre formarea competențelor de cercetare științifică. Învățarea realizată în cadrul masteratului de cercetare poate fi echivalată cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii universitare de doctorat.

(2) Pot organiza programe de studii universitare de masterat într-un domeniu acele instituţii de învăţământ superior care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt acreditate;

b) misiunea asumată şi validată în condiţiile prezentei legi permite acest lucru;

c) au acreditat domeniul respectiv pentru studii masterale.

Modificare:

Conform acestui articol pot organiza programe de studii universitare de masterat instituțiile care au o misiune asumată și validată în condițiile legii. Totuși vrem sa fie clar specificat în lege cine valideaza misiunea acestor instituții de învățământ.

Art. 144 (2) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza de către universități acreditate în acest sens, numite Universități Organizatoare de Doctorat (UOD), de către consorții sau parteneriate care se stabilesc legal între o UOD și institute naționale de cercetare sau institute de cercetare din cadrul Academiei Române precum și firme de înaltă tehnologie sau de cercetare-dezvoltare.

Modificare:

Conform legii ciclul de doctorat constituie ciclul trei de studii. Din acest motiv este absolut de neînțeles faptul că dreptul de conducere de doctorat este acordat prin lege, și altor instituții în afara universităților. Mai mult decât atât se creează un precedent periculos și anume ca firmele să poată organiza studii doctorale.

Art.171 (1) Metodologia de ierarhizare a programelor de studii și de clasificare a universităților se aprobă prin hotărâre de guvern în maximum 6 luni de la promulgarea acestei legi.

(2) Pentru asigurarea calității în învățământul superior, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin organismele abilitate, realizează evaluarea programelor de studii și evaluarea instituțională a universităților.

(3) Aplicarea metodologiei de ierarhizare și clasificare intră în răspunderea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și este realizată de către un consorțiu format din: ARACIS, CNCSIS, CNATDCU și de un organism internațional selectat pe bază de competiție.

Modificare:

Acest mod de evaluare a programelor de studii doctorale este practic imposibil de aplicat. „Un organism internațional selectat pe bază de competiție”, va induce costuri imense pentru fiecare program de studii în parte. În situația în care Ministerul Educației precum și universitățile nu dispun de sumele necesare pentru plata drepturilor studenților, cadrelor didactice, investiții, etc este de neînțeles cum se poate propune o asemenea evaluare. În același timp trei organisme ale Ministerului sunt inplicate în această evaluare. Propunem ca evaluarea programelor de doctorat să rămână atributul CNADTCU.

Art.172 (3) În cazul universităților publice, în maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului va propune o lege prin care se realizează comasarea prin fuziune a universităților care au misiuni asemănătoare și sunt localizate în aceeași unitate teritorial administrativă sau la o distanță mai mică de 200 km între localitățile de reședință.

Modificare:

Întrebăm unde este autonomia Universitaților dacă MECTS dă o lege prin care realizează (nici măcar nu propune) comasarea universitaților care au misiuni asemănătoare și sunt localizate în aceeași unitate teritorial administrativă și se află la o distanță mai mica de 200 km.

Art. 174 Guvernul României înfiinţează Institutul de Studii Avansate din România, având ca obiectiv principal susţinerea elitelor româneşti din ţară şi din diaspora.

Modificare:

Cum susţine acest institut elitele româneşti? Mai există şi Institutul Cultural Român care promovează România în lume şi rezultatele se văd.

Îi aducem la cunoștiința Domnului Ministru că ceea ce dorește să înfiinteze prin acest articol există deja și se numeste Institutul Cultural Roman. (sau se aseamănă însă probabil au aceiași misiune)

Art. 183 (1) Studenții beneficiază de asistență medicală și psihologică gratuită în cabinete medicale și psihologice universitare ori în policlinici si unități spitalicești de stat.

(2) În timpul anului școlar, studenții beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, feroviar și naval. Studenții orfani sau proveniți din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

(3) Studenții beneficiază de gratuitate pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice în limita bugetelor aprobate.

(4) Studenții cetățeni români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. (3) care se desfășoară pe teritoriul României.

(5) Instituțiile de învățământ superior au dreptul de a acorda, în afara cifrei de școlarizare aprobate, cel puțin un loc pentru studii gratuite absolvenților cu diplomă de bacalaureat proveniți din centrele de plasament, în condițiile stabilite de senatul universitar.

(6) Activitățile extracurriculare–științifice, tehnice, cultural-artistice și sportive – precum și cele pentru studenții capabili de performanțe sunt finanțate de la bugetul statului, conform normelor stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. În acest scop se pot folosi și alte surse de finanțare.

(7) Prevederile alin. (6) se aplică și în cazul taberelor de creație, sportive și de odihnă ale studenților.

(8) Statutul de student cu taxă se modifică în condițiile stabilite de senatul universitar.

(9) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare și postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop. Aceste burse se obțin prin concurs organizat la nivel național.

(10) La concursurile pentru obținerea burselor prevăzute la alin. (9) pot participa studenții și absolvenții instituțiilor de învățământ superior publice și cei ai instituțiilor de învățământ superior particular acreditate.

(11) Cheltuielile de întreținere a internatelor, căminelor și cantinelor universităților sau instituțiilor de învățământ publice, destinate studenților, se acoperă din veniturile proprii ale instituțiilor de învățământ respective; ele se completează cu subvenții acordate din bugetul de stat.

(12) Instituțiile de învățământ superior publice asigură, în limita resurselor financiare proprii, pentru efectuarea practicii comasate a studenților, pe perioada prevăzută în planurile de învățământ, cheltuielile de masă, cazare și transport, în situațiile în care practica se desfășoară în afara centrului universitar respectiv.

Modificare:

Conform alin (3) studenții au acces la activitățile artistice doar în limita bugetelor aprobate. Propunem ca accesul la activitațile artistice să fie liber pentru studenți.

În același timp la alin (4) se creează o discriminare între studenții români din țară și cei din afara țării ceea ce este va crea tensiuni artificiale.

Alin (9) este inacceptabil. Ministerul dispune de fonduri speciale pentru bursele în străinătate. Din acest motiv ministerul TREBUIE să asigure bursele.

Deși Ministerul Educației susține necesitatea efectuării practicii studențești nu sprijină în nici un fel realizarea acesteia. Universitățile nu au forța financiară de a suporta din venituri proprii a practicii studenților. Propunem, ca în conformitate cu legea, practica studenților să fie susținută de la bugetul de stat.

La alin (12), cheltuielile de întreținere a internatelor, căminelor și cantinelor universităților sau instituțiilor de învățământ publice, destinate studenților, se acoperă din subvenții acordate din bugetul de stat; ele se completează din veniturile proprii ale instituțiilor de învățământ respective .

Modificare:

Art.185 (b) decanii sunt selectați prin concurs public organizat de către noul rector al universității. La concurs pot participa persoane din cadrul universității sau din orice facultate de profil din țară sau străinătate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultății, au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultății are obligația de a aviza minimum 2 candidați;

Modificare:

În acest articol este încălcată reprezentativitatea studenților în consiliile facultăților deoarece ei nu iși pot alege decanul. Decanul trebuie ales de cosiliul facultății, din care fac parte și studenți si profesori.

Art. 187 (1) Rectorul se stabilește pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de Senat, conforme cu legislația în vigoare.

(2) La concursul de ocupare a funcției de rector pot participa orice personalități științifice sau academice din țară și străinătate care, pe baza audierii în plenul Senatului universitar, au obținut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Senatul are obligația de a aviza minimum doi candidați.

(3) Rectorul confirmat de ministru, pe baza consultării Senatului, își numește prorectorii.

(5) Rectorul confirmat de ministru încheie cu senatul universității un contract de management, cuprinzând criteriile și indicatorii de performanță managerială, drepturile și obligațiile părților contractuale.

(6) Decanii și directorul general administrativ sunt selectați prin concurs public organizat de noul rector și validat de Senat.

(7) Rectorul, prorectorii, decanii și directorul general administrativ formează consiliul de administrație al universității.

Modificare:

Rectorul trebuie ales de Senatul Universitații, senat din care fac parte si studenți 25%. Conform acestui articol studenții nu au nici un cuvânt de spus la alegerile rectorilor din Universitați. Prorectorii si decanii trebuie să fie aleși tot de Senat și nu să fie numiți de Rector.

Art. 188 (3) Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului poate revoca ordinul de confirmare a rectorului în cazul în care constată încălcarea legislației în vigoare sau a contractului instituțional și se poate adresa Senatului, pentru desemnarea unui nou rector, conform prezentei legi.

Modificare:

În acest articol trebuie scos eliminat. Se creează posibilitatea ca ministrul să intervină arbitrat în viața universității, încălcând autonomia universitară.

Art. 189 (4) Durata mandatului unui membru al senatului este de 4 ani, reînnoibil succesiv de maximum două ori. Mandatul senatului este de 4 ani.

Modificare:

Durata mandatului unui membru al Senatului nu trebuie decisă de lege ci de cei din consiliile Facultăților. Suntem de acord ca Rectorul să aiba maxim 2 mandate.

Art. 185-192 Sunt o batjocoră la adresa autonomiei universitare şi a drepturilor studenţilor de implicare în luarea deciziilor. Practic prin ele se permite politizarea conducerii universităţilor, ruperea executivului de universitate şi implicit de studenţi. Prin eliminarea studenţilor din Consiliul de Administratie care conform art 189. alin . 9) este structura DECIZIONĂLĂ şi neimplicarea acestora în alegerea rectorului şi a prorectorilor, practic devenim obiecte de DECOR la fel ca şi Senatul Universităţii fără a putea vedea ce se întâmplă cu banii pe care îi platim sau care sunt plătiţi de stat pentru noi . Relaţia cu rectorul va fi intermediată de un preşedinte al Senatului care niciodată nu va fi student! Indiferent de conţinutul codului studentului acesta nu va putea niciodată să bată articolele de lege care permit ca Universitatea sa fie condusă fără noi. Nu mai avem nici o pârghie sau autoritate în a solicita serviciilor administrative şi economice informatii sau ajutor în anumite proiecte, aceste servicii fiind subordonate direct rectorului şi echipei lui de acoliţi.

Art. 199 (7) Statul poate sprijini învățământul superior particular acreditat.

Modificare:

Statul nu poate sprijini învățământul particular atâta timp cât statul abia reușeste să ne plăteasca bursele si subvențiile de cămin. Cerem scoaterea urgentă a acestui articol din lege.

Art. 199 (5) Finanţarea suplimentară se acordă din fonduri publice de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru a stimula excelenţa instituţiilor şi a programelor de studii, atât din cadrul universităţilor publice, cât şi a celor private. Fondul va fi alocat exclusiv celor mai bine plasate universităţi şi programe de studii, la recomandarea comună a ARACIS şi CNCSIS.

Modificare:

Finanţarea suplimentară se acordă din fonduri publice de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru a stimula excelenţa instituţiilor şi a programelor de studii, numai in cadrul universităţilor publice. Fondul va fi alocat exclusiv celor mai bine plasate universităţi şi programe de studii, la recomandarea comună a ARACIS şi CNCSIS.

Art.246 (7) Angajarea personalului didactic auxiliar si nedidactic se face prin concurs organizat de facultate potrivit legii.

Modificare:

Facultatea nu are personalitate juridică și ca urmare nu poate organiza concurs de angajare.

Considerații generale:

1. O componentă importantă a activităţii universităţilor o presupune cercetarea ştiinţifică. Proiectul legii educaţiei tratează această temă în mod surprinzător în doar trei articole. În special în acestă perioadă în care societatea trece printr-o criză profundă, dispreţul faţă de cercetare este cu atât mai de neînţeles.. Legea trebuie să încurajeze iniţiativele de creştere a eficienţei în domeniul cercetării, de stimulare a inovării şi de dezvoltare a pieţelor produselor de înaltă tehnologie.

De asemenea susținem introducerea în lege a unor reglementări care să sprijine participarea studenților la activitatea de cercetare științifică, la proiectele finanțate din fonduri structural etc.

De asemenea este imperios necesară stabilirea unor axe de finanțare din fonduri structural a unor activități destinate studenților.

2. se constată încercarea de politizare a universităților, demers absolute de neacceptat;
3. Se constată excluderea studenţilor din procesul de desemnare a conducerii în facultăţi şi universităţi.
4. Lipsa oricăror evaluări a resurselor necesare implementării.
5. Legea are numeroase greșeli gramaticale, neconcordanțe, contradicții.

Studenții senatori semnatari ai prezentei rezoluții au mandatul organizatiilor din centrele de unde provin.

Toate modificările propuse în această rezoluție vor fi făcute cunoscute în rândul tuturor studenților din țară și menționăm că aceste modificări reprezintă vointa studenților din România.

Studenții senatori semnatari ai acestei rezoluții au decis, în unanimitate, că proiectul legii supus dezbaterii publice NU poate să fie acceptat în această formă.

Propunem demararea unui proces de refacere acestei legi la care trebuie să participe reprezentanţii studenților, rectorilor, sindicatelor.

Se constată faptul că prevederile din Legea Învățământului 84/ 1995 precum și din alte legi din domeniu cu privire la drepturile studenților NU se mai regăsesc în noul proiect de lege, ceea ce constituie o pierdere a drepturilor studenților la 20 de ani de la Revoluția din decembrie 1989.

Revoluția din 1989 a fost realizată de tineri, de studenți în mod special, pentru câștigarea dreptului de a-și decide soarta, de a se exprima liber, dreptul la învățătură, accesul la cultură, etc.

În aceste condiții credem că este de neacceptat un proiect de lege prin care toate aceste câștiguri ale studenților sunt anulate, mai ales în contextul în care în statele Uniunii Europene, la nivelul Comisiei Europene, studenții sunt parteneri activi

Rezoluţia UNSR privitoare la Legea Educaţiei Naţionale

Linkuri

Taguri

Parteneri